Rwanda. Actualmente autointitulată Elveția Africii, e țara care în '94 și-a făcut un pic curat în ograda proprie (aveau o mică problemă cu creșterea demografică). În cifre: au tăiat, la propriu, vreo 20% popor - cam un milion - în 100 de zile. De văzut.
Mutare își pierde în genocid toți cei 6 frați și surori, părinții plus restul familiei. El reușește să fugă în timp ce hutu căsăpeau cu spor. Se întoarce după ce se liniștesc lucrurile și îi ingroapă pe toți (după ce în prealabil îi adună unul cîte unul din gropile comune). Pe unii nu îi poate recunoaște decît după haine.
Cu viața făcută praf, încercînd să găsească pe autori, află ulterior că unul din ei era un vecin din josul străzii lui pe care nu-l bănuise vreodată de așa ceva, și cu care de altfel se tot vedea și se înțelegeau tare bine. Din oareșce motive obscure omul nu considerase important să-i spună ce făcuse. Mutare își pierde mințile, credința, tot.
Întîmplător la un moment dat află că mai trăiește Alphonsine, soția fratelui lui, care era însărcinată atunci, și cumva a reușit să fugă de la măcel (după ce în prealabil a trebuit să-și abandoneze mama tăiată în două - deh, sauve qui peut + instinct matern). Începe să spere.
O găsește și o ia in grijă, cu tot cu copil, sînt ultimele lui rude în fond - își mai revine cu mintea. Traiesc însă foarte prost, n-au de niciunele, aproape mor de foame. Statul, printre multe alte inițiative tare interesante (voi reveni), lansează un program prin care dă cîte o vacă la fiecare familie săracă, cu condiția ca primul pui să fie dat unei alte familii sărace (care va proceda la fel). Ce face vaca după aia, le rămîne lor tot.
Au noroc oamenii de o vacă eroină, tare în formă, face pui pe bandă, în plus dă și lapte mult. Unul din viței îi preia caracterul, ajunge boul Rossini care e și mai în formă și împuiază tot satul. Omul ajunge să facă super afacere, ia 2$ pe montă.
Relația evoluează, Mutare se îndrăgostește de Alphonsine și o cere de nevastă. O duc așa de bine (zic ei) că acum își permit "chiar mai mulți copii".
Tot printr-un program al guvernului rwandez, criminalii roz sînt eliberați și se întorc în comunitate. De unde pînă atunci trăiseră numai cu coșmarul a ce o să se întîmple cînd o să-i privească în ochi pe respectivii, Mutare si Alphonsine aleg să îi ierte și să meargă mai departe. Oricum n-au de ales.
După un reportaj ascultat dimineața asta la BBC World Service.
Selecție FOTO: [Rwanda] - [Kigali Genocide Centre] - [Murambi Genocide Memorial] - [natură]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu